"Education is the most powerful weapon which you can use to change the world." - Nelson Mandela

Primele semne de criză în băncile din Moldova

0

După dispariţia miliardului din băncile moldoveneşti, economia Moldovei a început să se contracte pe fundalul unei inflaţii galopante generată de deprecierea leului, care a dus la scumpirea resurselor financiare pentru business şi la refuzul agenţilor economici de a mai contracta credite scumpe.

Reducerea volumului creditelor noi acordate de către bănci se vede în profitul contabilizat de instituţiile financiare. Astfel, în luna februarie câştigul pe sistemul bancar s-a comprimat cu 4,5 la sută, la 320,6 milioane de lei faţă de februarie 2015, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Dacă anterior diferenţele de curs valutar aduceau băncilor câştiguri fabuloase, în februarie 2016 acestea au totalizat doar 110,2 milioane de lei, de 10 ori mai puţin faţă de luna similară a anului precedent. În acelaşi timp, veniturile din dobânzi au însumat 1,083 miliarde de lei, cu 34 la sută mai mult, iar veniturile din taxe şi comisioane au constituit 189,5 milioane de lei.

Alexandru Fala de la Expert Grup susţine că sectorul bancar prezintă mai multe semnale îngrijorătoare. Reducerea furnizărilor de mijloace băneşti către BNM şi creşterea operaţiunilor de procurare a lichidităţilor, în condiţiile majorării ratelor de dobândă pe parcursul acestui an, indică faptul că băncile au anumite dificultăţi.

“În 2016, în condiţiile menţinerii unor rate înalte ale dobânzilor, menţinerii perspectivelor economice incerte, blocării finanţării externe, precum şi a activării garanţiilor aferente împrumuturilor de urgenţă oferite de BNM celor trei bănci aflate în proces de lichidare, statul va fi obligat să acceseze mai multe fonduri de la bănci, iar, drept urmare, sursele pentru creditarea sectorului real al economiei vor fi şi mai restrânse”, precizează Fala, într-o analiză a sectorului bancar moldovenesc.

Cresc împrumuturile neperformante

Un indiciu că băncile moldoveneşti au probleme este şi faptul că, potrivit ultimelor date, creditele neperformante au crescut cu 0,73 la sută, până la 10,6 la sută. Soldul total al creditelor expirate a constituit în ianuarie 4,171 miliarde de lei, cu 26 la sută mai mult faţă de sfârşitul anului precedent, iar soldul datoriei la credite a însumat 38,1 miliarde de lei. În acelaşi timp, soldul datoriei la creditele neperformante a însumat 4 miliarde de lei.

Pe fundalul accentuării recesiunii în care s-a pomenit Republica Moldova, băncile continuă să scumpească împrumuturile acordate businessului şi populaţiei. Astfel, în luna februarie, rata medie a dobânzii a constituit 16,01 la sută, majorându-se cu 4,07 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în monedă naţională s-a diminuat cu 0,07 puncte procentuale.

Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, 68,0 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, le-a revenit creditelor acordate cu o rată medie de 15,57 la sută persoanelor juridice. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 16,95 la sută.

Pe de altă parte, băncile reduc ratele dobânzii la împrumuturile în valută străină. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută, în perioada de referinţă, a constituit 6,35 la sută, fiind cu 1,0 puncte procentuale inferioară celei din luna februarie 2015. Comparativ cu luna anterioară, rata medie în luna februarie 2016 a scăzut cu 0,10 puncte procentuale.

În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 6,33 la sută, constituind 98,8 la sută din totalul creditelor în valută.

Businessul nu mai vrea credite scumpe

Soldul creditelor în economie, în luna februarie 2016, a scăzut cu 2,0 la sută din contul micşorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 288,5 mil. lei (1,2 la sută), precum şi a celor în valută (exprimate în MDL) cu 588,0 mil. lei (3,1 la sută).

De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut cu 3,7 mil. USD pe parcursul perioadei de referinţă.

Banca centrală explică că evoluţia negativă a soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar privat cu 272,1 mil. lei (1,8 la sută), faţă de sectorul financiar nebancar şi faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele fizice) cu 31,2 mil. lei (4,4 la sută) şi, respectiv, 12,1 mil. lei (0,2 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar public a crescut cu 26,9 mil. lei (2,7 la sută).

În acelaşi timp, micşorarea soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL) a fost influenţată de scăderea tuturor componentelor sale, şi anume: soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar public cu 39,1 mil. lei (4,5 la sută), soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar privat cu 518,8 mil. lei (3,0 la sută), soldul cererilor faţă de sectorul financiar nebancar şi faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele fizice) – cu 18,4 mil. lei (2,1 la sută) şi, respectiv, 11,7 mil. lei (3,5 la sută).

“Piaţa bancară, subdezvoltată”

Noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea, declara în Parlament că una dintre priorităţile activităţii sale este modernizarea sistemului bancar. “Piaţa bancară din Moldova rămâne cu mult în urmă în dezvoltarea sa faţă de practica mondială. Eu nu am văzut ca pe piaţă să apară în ultimii 10 ani produse inovaţionale. Chiar dacă ele au existat, atunci în cantităţi mici”, a precizat Cioclea.

El susţine că e nevoie de un nou sistem bancar. “Ştiu că guvernatorul va fi judecat după stabilitatea monedei naţionale. Şi am şi eu mândria mea, nu vreau să plec peste hotare ca reprezentant al celei mai sărace ţări. Vreau ca economia RM să crească. Scopul meu e ca la sfârşit de mandat în RM să existe un sistem cu investitori, cu lichidităţi, să coboare rata de dobândă şi toate acestea să ducă la stabilitate economică”, a conchis Cioclea.

Autor: Victor Ursu / capital.market.md

Share.

Tu ce părere ai?