"Education is the most powerful weapon which you can use to change the world." - Nelson Mandela

Anul 2015: Sistemul bancar zguduit de dispariţia miliardului

0

În anul 2015, sistemul bancar moldovenesc a cunoscut cea mai tulbură perioadă din istoria Republicii Moldova. Este vorba de dispariţia unui miliard USD de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, instituţii financiare care au rămas fără licenţă pe 16 octombrie.

Alex Kremer, şeful de ţară al Băncii Mondiale, susţine că nu există alte cuvinte care ar descrie mai potrivit recesiunea din Republica Moldova, seceta şi frauda masivă în sectorul bancar, povara căreia o vor resimţi generaţii de moldoveni. Frauda bancară se face parţial responsabilă de deprecierea leului, ratele înalte la dobânzi şi creşterea preţurilor.

Şeful de ţară a îndemnat autorităţile la remedierea situaţiei din sectorul bancar. Banca Mondială a impus drept condiţie pentru acordarea sprijinului bugetar efectuarea auditului diagnostic în alte trei bănci importante (Moldindconbank, Moldova Agroindbank şi Victoriabank). Primele rapoarte urmau să fie prezentate în această lună. Dacă acestea vor constata anumite carenţe, Banca Naţională trebuie să ia acţiuni imediate pentru a le remedia.

“Deteriorarea situaţiei economice afectează calitatea activelor şi generează noi provocări pentru instituţiile financiare. Totodată, volatilitatea pieţei valutare şi încrederea scăzută în instituţiile financiare, determină reducerea depozitelor şi, în cazul prelungirii acestei tendinţe, se va crea un risc sporit pentru stabilitatea sectorului bancar din Republica Moldova. Asupra riscurilor enumerate se suprapun şi costurile suplimentare cauzate de politica monetară restrictivă”, susţine Expert Grup în publicaţia MEGA.

Excluderea bilanţurilor aferente celor trei instituţii financiare aflate în proces de lichidarea a cauzat reducerea activelor sectorului bancar. Astfel, în octombrie 2015 activele sectorului bancar s-au cifrat la nivelul de 69,3 miliarde de lei şi au fost mai mici cu 33,7% faţă de valoarea atestată în septembrie 2015. Totodată, se observă o îmbunătăţire a indicatorilor prudenţiali agregaţi, fapt consemnat prin creşterea indicatorului suficienţei capitalului ponderat la risc la un nivel acceptabil, de peste 16%.

“În cazul operaţiunilor cu lei, marja aferentă ratelor dobânzilor a scăzut, iar pentru tranzacţiile valutare marja a crescut. Majorarea ratelor instrumentelor de politică monetară a influenţat scumpirea împrumuturilor în lei, iar mărirea ratelor dobânzilor la depozite a fost mai mare comparativ cu creşterea costurilor împrumuturilor bancare. Astfel, în octombrie 2015, comparativ cu octombrie 2014, ratele dobânzii la depozite în lei s-au majorat cu 8,5 p.p., în timp ce ratele aferente creditelor în lei moldoveneşti au sporit cu 4,9 p.p. Drept urmare, marja bancară a scăzut de la 5,3 la 1,7 p.p.”, explică Expert Grup.

Potrivit lor, o cauză a scumpirii mai lente a creditelor se referă la dorinţa băncilor de a păstra atractivitatea accesării împrumuturilor bancare din partea populaţiei şi a agenţilor economici. Or, cel mai probabil, creşterea mai accentuată a ratelor ar fi avut un impact negativ semnificativ asupra activităţii de creditare. Pe de altă parte, deşi ratele asociate creditelor valutare au consemnat o anumită scădere, descreşterea ratelor dobânzilor pentru depunerile în valută a fost mult mai rapidă, drept urmare marja aferentă operaţiunilor în valută s-a majorat. Astfel, în octombrie 2015, marja aferentă tranzacţiilor în valută a crescut cu 0,8 p.p. faţă de anul precedent.

Economiştii de la Expert Grup observă o tendinţă de reducere a stocului de depozite în paralel cu dolarizarea depozitelor. Deprecie­rea leului cauzează creşterea reticenţei populaţiei faţă de depunerile în lei, iar drept urmare, soldul depozitelor la termen în lei este în continuă scădere din noiembrie 2014, iar din ianuarie 2015 descreşterile lunare faţă de anul precedent au depăşit 10%. În cazul stocului depozitelor la termen în valută exprimat în lei observăm o creştere, iar depozitele bancare se dolarizează. Astfel, dacă în octombrie 2014 depozitele în lei depăşeau cu 7,7% pe cele în valută, în octombrie 2015 depunerile în lei erau cu 14,7% mai mici decât cele în valută. Totuşi, exprimarea depozitelor valutare în USD denotă o tendinţă de scădere, ce a demarat în martie 2015. Spre exemplu, în octombrie 2015 soldul depozitelor la termen în valută exprimat în lei a crescut cu 10,6%, iar acelaşi parametru exprimat în USD s-a diminuat cu 19%.

“Incertitudinea economică şi înăsprirea politicii monetare a afectat negativ activitatea de creditare. Soldul creditelor în lei îşi temperează creşterea. În zece luni ale anului majorarea s-a redus de la 13,9% faţă de anul precedent în ianuarie 2015, până la 3,2% faţă de anul 2014 în octombrie 2015. Pe de altă parte, soldul creditelor valutare exprimate în lei, îşi temperează scăderea după ce, la începutul anului, s-au înregistrat scăderi mari. Totuşi, soldul creditelor valutare exprimat în USD este în scădere, iar descreşterea lunară depăşeşte 10%. Evoluţia nefastă a soldurilor împrumuturilor bancare este generată de diminuarea acordării creditelor noi, atât în lei, cât şi în valută. În fond, din noiembrie 2014, oferirea creditelor este marcată de o dinamica negativă continuă”, se mai arată în publicaţia MEGA.

Înrăutăţirea portofoliului de credite este caracteristică pentru întregul sector bancar. Astfel, potrivit datelor BNM, la mai multe bănci se atestă creşterea sumei calculate pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale. Astfel, în octombrie 2015 suma calculată pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale la nivelul sectorului bancar s-a majorat cu 9,2% faţă de anul precedent pentru întregul sector bancar, iar dacă excludem cele 3 bănci problematice, scăderea a fost de 6,3% faţă de anul precedent. Înrăutăţirea calităţii împrumuturilor este cauzată de agravarea situaţiei economice, fapt ce face mai dificilă returnarea creditelor.

Economiştii de la Expert Grup susţin că, deşi băncile rămân suficient capitalizate, există riscuri ce ar putea afecta nivelul activelor lichide. Totodată, ratele înalte ale rezervelor obligatorii cauzează imposibilitatea băncilor de a utiliza circa o treime din resursele atrase. Deşi lichiditatea curentă este destul de mare şi a atins nivelul de 39,7% în octombrie 2015, operaţiu­nile de pe piaţa monetară în care sunt implicate băncile denotă o imagine contrarie. Se atestă o creştere a procurărilor de lichidităţi din partea băncilor de la BNM, realizate prin tranzacţii REPO. Deşi această evoluţie a fost curbată în trimestrul doi 2015, în trimestrul trei din 2015 tendinţa de majorare a fost reluată. Creşterea procurării lichidităţilor se realizează în contextul înăspririi politicii monetare. La fel, se înregistrează o continuă scădere a tranzacţiilor de livrare a lichidităţilor către banca centrală, operate prin procurarea certificatelor BNM (CBN). Deşi în trimestrul doi 2015 tendinţa s-a inversat, din trimestrul trei 2015 furnizările de mijloace băneşti către BNM iarăşi s-au diminuat. De asemenea, ca şi în cazul operaţiunilor REPO, tranzacţiile cu CBN-uri s-au realizat pe fondul majorării ratelor de dobândă.

Deşi majorarea ratelor de politică monetară ar trebui să determine băncile să procure mai puţine mijloace băneşti de la banca centrală şi, concomitent, să majoreze livrările de lichidităţi către BNM, acestea procedează invers. Băncile sunt nevoite să procure resurse băneşti la costuri mai înalte de la BNM şi să renunţe la furnizarea mijloacelor băneşti la rate mai avantajoase. Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2015, BNM a operat preponderent în calitate de creditor net al băncilor comerciale, iar această situaţie diferă de evoluţiile din anii precedenţi când banca centrală activa drept debitor net al sectorului bancar. Un factor care a determinat această evoluţie se referă la majorarea semnificativă a ratei rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în lei. De la sfârşitul anului 2014, norma rezervelor obligatorii a fost majorată în mai multe etape succesive şi a crescut de la 14% în decembrie 2014, la 35% în septembrie 2015. Este evident că, în condiţiile reducerii soldului depozitelor şi a conservării mai mult de o treime din mijloacele băneşti atrase, băncile necesită lichidităţi pentru a-şi realiza operaţiunile. În acest context, băncile recurg la împrumuturile de la BNM, chiar şi în condiţiile unor costuri mai mari aferente procurării de lichidităţi. La fel, continuarea tendinţei de diminuare a depozitelor şi de deteriorare a calităţii activelor ar putea avea efecte nefaste asupra nivelului de lichidităţi deţinut de bănci.

Autor: Victor Ursu
101 trandafiri
Share.

Tu ce părere ai?