Republica Moldova a rămas fără finanţare externă în condiţiile în care donatorii şi-au suspendat deciziile de creditare ca urmare a neregulilor din sistemul bancar. În această situaţia, deficitul bugetului de stat a rămas neacoperit, iar autorităţile sunt nevoite să se împrumute de pe intern de la băncile comerciale.
Potrivit Ministerului Finanţelor, ratele VMS sunt ridicate ca urmare a politicii monetare restrictive a BNM. Astfel, rata VMS pentru 91 de zile este de 23,57%, pentru 182 de zile – de 24,23%, iar pentru 364 de zile dobânda este de 25,16%. Ratele s-au redus, în medie, cu jumătate de punct procentual, ca urmare a relaxării politicii monetare de către BNM. În ultima şedinţă, Consiliul de Administraţie a băncii centrale a redus cu 0,5 puncte procentuale rata de bază (19%), ratele la depozite (16%) şi la credite overnight (22%).
În condiţiile politicii monetare restrictive şi a economiei care a intrat în criză, bancherii şi-au redus finanţările către business, or ratele înalte la VMS atrag băncile să-şi plaseze banii în bonuri de trezorerie ca urmare a investiţiilor cu un grad de risc scăzut.
Astfel, băncile moldoveneşti împrumută statul şi fac profituri mari din dobânzile ridicate la valorile mobiliare de stat. Acest lucru se observă din cererea crescândă a băncilor pentru VMS. De exemplu, la licitaţia de vânzare a VMS din 2 martie, Ministerul Finanţelor a expus la vânzare VMS în sumă de 15 milioane de lei, în timp ce din partea băncilor oferta a fost de 210 milioane de lei. La licitaţia de pe 1 martie, Ministerul Finanţelor a expus la vânzare VMS în sumă de 250 milioane de lei, iar oferta băncilor a fost de 275,7 milioane de lei.
foto: dailybusiness.ro
Cererea crescândă a bancherilor pentru VMS s-a manifestat şi în 2015. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în trimestrul IV 2015, volumul VMS tranzacţionat pe piaţa primară a constituit 3,2 miliarde de lei, cu 88,5 la sută mai mult faţă de trimestrul III 2015. Volumul valorilor mobiliare puse în circulaţie pe parcursul perioadei de referinţă a fost cu 22,5 la sută mai mic faţă de volumul anunţat iniţial de Ministerul Finanţelor. Raportul dintre cererea din partea participanţilor la licitaţii şi oferta din partea organului emitent în trimestrul IV 2015 a fost de 0,91.
În luna mai 2015 au fost reluate licitaţiile cu bonurile de trezorerie de 21 de zile, în trimestrul IV acestea au fost tranzacţionate, în medie, la o rată efectivă de 21,15 la sută anual, în creştere cu 2,57 puncte procentuale faţă de trimestrul III. Rata medie efectivă a dobânzii la bonurile de trezorerie cu scadenţa de 91 de zile a constituit 25,95 la sută, fiind peste nivelul mediu al ratei dobânzii din trimestrul precedent cu 4,15 puncte procentuale. Bonurile de trezorerie de 182 de zile au fost plasate la o rată medie efectivă de 25,96 la sută, cu 4,95 puncte procentuale peste nivelul trimestrului III 2015, iar cele cu scadenţa de 364 de zile – de 26,24 la sută, cu 4,90 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul anterior. De menţionat că, începând cu luna decembrie 2015, nu au fost efectuate licitaţii cu bonurile de trezorerie de 21 de zile.
“Obligaţiunile de stat cu scadenţă de doi ani au fost tranzacţionate la o rată medie efectivă de 26,12 la sută, în creştere cu 5,60 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. De menţionat că Ministerul Finanţelor a anunţat stoparea, începând cu a doua decadă a lunii august 2015, pe termen nedefinitivat, a plasării pe piaţa primară a obligaţiunilor de stat cu scadenţă de 3 ani. Cea mai mare pondere în volumul VMS puse în circulaţie pe parcursul perioadei de referinţă a fost cea a bonurilor de trezorerie cu scadenţă de 91 de zile, acestea au constituit 35,9 la sută din totalul tranzacţiilor, fiind urmate de bonurile de trezorerie de 364 de zile, cu o pondere de 34,4 la sută, ponderea bonurilor de trezorerie de 182 de zile a alcătuit 28,8 la sută, iar cea a bonurilor de trezorerie de 21 de zile – 0,8 la sută. Volumul obligaţiunilor de stat cu maturitatea de 2 ani a fost nesemnificativ, constituind 0,2 la sută din totalul tranzacţiilor”, mai arată datele BNM.
Economiştii avertizează că dacă autorităţile nu vor reuşi să deblocheze finanţările externe, atunci costul datoriei interne ar putea creşte, mai ales că finanţatorii solicită şi includerea creditului de urgenţă de 14,2 miliarde de lei în datorie de stat. Împrumutul a fost acordat de către BNM cu garanţia Guvernului pentru BEM, Banca Socială şi Unibank, care au fost jefuite de 1 miliard USD.
Ministerul Finanţelor susţine că au fost întreprinse acţiuni pentru atingerea obiectivelor specifice de gestionare a datoriei de stat şi anume: imitarea extinderii garanţiilor de stat la cazurile care promovează proiectele prioritare pentru economia naţională, cu condiţia că toate cerinţele legii sunt realizate.
Finanţele susţin că datoria de stat internă este expusă, în cea mai mare măsură, riscului de refinanţare şi riscului ratei dobânzii, din cauza instrumentelor de datorie preponderent pe termen de până la un an, precum şi a instrumentelor cu maturitatea mai mare de un an cu rata dobânzii flotantă. Astfel, o majorare a ratelor dobânzii pe piaţa internă va avea un impact semnificativ asupra costurilor aferente datoriei de stat.
Ultimele datele arată că datoria de stat internă, la sfârşitul anului 2015, a constituit 7,22 miliarde de lei, dintre care: VMS emise pe piaţa primară – în sumă de 5,16 miliarde de lei (71,4%); VMS convertite – în sumă de 2,06 miliarde de lei (28,6%).
Comparativ cu începutul anului, datoria de stat internă s-a majorat cu 150,1 mil. lei. Pentru serviciul datoriei de stat interne, în anul 2015 au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 793,6 milioane de lei.
În acelaşi timp, soldul datoriei de stat externe a constituit 1,3 miliarde dolari SUA, înregistrându-se o majorare, comparativ cu începutul anului, cu 30,9 mil. dolari SUA, cauzată de atingerea valorii pozitive a finanţării externe nete cu 95,1 mil. dolari SUA şi a fluctuaţiei negative a ratei de schimb a dolarului SUA faţă de alte valute străine cu 64,2 mil. dolari SUA.
Pentru deservirea datoriei de stat externe au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 973,9 mil. lei sau 97,3 la sută din suma prevăzută pentru perioada de gestiune, dintre care pentru serviciul datoriei de stat externe – 249,7 mil. lei, iar pentru rambursarea sumei principale – 724,2 milioane de lei.
