Transferurile ce au avut loc în luna noiembrie 2014 din sistemul bancar al Republicii Moldova către companii offshore, în valoare de 13,7 miliarde lei sub formă de împrumut, pentru o perioadă de 5 ani şi concesionarea lor ulterioară a dat peste cap întregul sistem bancar. Aceste tranzacţii au influențat direct stabilitatea monedei naţionale şi a creat o tendinţă inflaţionistă, pe lângă toate acestea creând şi o panică pe piaţa valutară şi o neîncredere în sistemul bancar autohton.
Trei bănci, „BANCA DE ECONOMII” S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. şi BC „UNIBANK” S.A. au intrat sub regim special de conducere – administrare specială, prin care mod au fost separate de circuitul financiar bancar, iar altor trei bănci, care au fost implicate indirect în aceste tranzacţii, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A., BC „MOLDINCONBANK” S.A. şi BC „VICTORIABANK” S.A. le-au fost instituite regim de supraveghere specială, pentru a putea verifica orice mişcare financiară produsă. Această situaţiei a dar peste cap întregul sistem financiar creând o criză financiară în Republica Moldova.
În perioada august 2014- septembrie 2015, conform datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei (BNM), rata inflaţiei anuale în Republica Moldova a crescut de 2,5 ori de la 5,1 la sută la 12,6 la sută, depăşind de 1,9 ori devierea maximă a ţintei inflaţiei stabilită de BNM de 5,0 la sută, cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale. Iar din luna decembrie 2014, perioadă până la care a fost înregistrată o deflaţiei de 0,4 p.p. în comparaţiei cu luna august 2014, rata inflaţiei a crescut până în septembrie 2015 de 2,7 ori (vezi figura nr. 1).
În scopul diminuării tendinței inflaţioniste, începând cu luna decembrie 2014, BNM a majorat rata de politică monetară de 8 ori, cumulativ cu 16 p.p. sau de 5,57 ori, de la 3,5% până la nivelul de 19,5% (vezi figura nr.1), şi cu 21 p.p. rata rezervelor minime obligatorii de la resursele atrase în lei, până la nivelul de 35%. La fel au fost majorate ratele de dobândă la creditele overnight cu 16 p.p., de la 6.5%până la 22.5% şi la depozitele overnight cu 16 p.p., de la 0.5% pînă la 16.5 %.
BNM a comunicat în nenumărate rânduri că, scopul acestor măsuri a fost şi este ”ancorarea anticipațiilor inflaționiste în contextul readucerii şi menținerii ratei inflației în proximitatea țintei de 5,0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale”.
Măsurile luate de politica monetară a influenţat direct evoluţia ratei dobânzii la depozitele bancare noi atrase în valută naţională până la un an de zile. Rata dobânzii la depozite bancare a crescut cu 8,97 p.p. sau de 2,84 ori, de la 4,87 % din noiembrie 2014 la 13,84% în septembrie 2015. În același timp, fiind mai sensibilă la modificările ratei de bază, rata medie a VMS până la un an de zile, în aceiași perioadă, a crescut cu 16.6 p.p. sau de 3,05 ori, de la 6,9% la 23,5%.
Figura nr 1. Evoluţia principalelor rate pentru piaţa monetară
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM
Conform comunicatului Ligii Bancherilor din Moldova privind unele aspecte ale politicii monetare promovate în Republica Moldova,publicat în septembrie 2015, înluna iulie 2015 banii în circulație s-au diminuat cu 9,7% comparativ cu luna iulie 2014, depozitele la termen în moneda națională s-au diminuat cu 13,4%, iar masa monetară în lei – cu 12%. În același timp soldul depozitelor în valută străină a crescut în decurs de 12 luni cu circa 32%, fapt ce a determinat creșterea substanțială a gradului de dolarizare a depozitelor până la 56,0%, față de nivelul de 49,5% înregistrat în luna iulie anul precedent, și confirmă scăderea încrederii populației în moneda națională. Din luna februarie 2015 moneda națională s-a depreciat cu circa 34% față de dolarul SUA.
Piaţa valorilor mobiliare de stat (VMS) a fost influențată de situaţia creată în sistemul bancar, respectiv ca şi alte componente ale pieţei monetare.
În primul rând a fost micşorat numărul de dealeri primari, care sunt bănci licenţiate şi au fost acceptate de BNM să deruleze operațiuni cu VMS pe piaţa primară ca urmare a îndeplinirii criteriilor de selectare şi care pot desfăşura operaţiuni în nume şi în cont propriu sau în nume propriu şi în contul clienţilor săi, persoane fizice şi/sau juridice, rezidente sau nerezidente. Aceşti dealerii primari sunt creatorii de piaţă, care sunt obligaţi trimestrial să cumpere pe piaţa primară VMS în proporţie de 2.0% din volumul mediu trimestrial oferit de Ministerul Finanţelor (MF) pe parcursul a patru trimestre precedente în cazul dealerilor primari al căror nivel al activelor este mai mare sau egal cu 1.0 mlrd lei şi 1.0% din volumul mediu trimestrial în cazul în care nivelul activelor este mai mic de 1.0 mlrd lei.
Totodată, ei contribuie la crearea lichidităţii pieţei secundare a VMS, efectuând trimestrial tranzacţii în volum minim de 1.5% din volumul total al tranzacţiilor de vânzare / cumpărare efectuate cu VMS în trimestrul precedent de către toţi dealerii primari (cu excepţia operaţiunilor de piaţă deschisă ale BNM).
În aşa mod, numărul dealerilor primari a scăzut de la 11 la 8, fiind excluse din rândul lor:„BANCA DE ECONOMII” S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. şi BC „UNIBANK” S.A., din motiv că indicatorii lor financiari nu mai corespund cerinţelor BNM. Acest lucru a dus la micşorarea volumului total obligator de cumpărare a VMS de către băncile licenţiate conform cerinţelor de activitate ca dealeri primari.
Dacă în luna noiembrie 2014, Ministerul Finanţelor (MF) era asigurat că din volumul total de VMS emise vor fi cumpărate trimestrial în valoare de cca 495 mil lei sau lunar cca 165 mil lei, atunci în august 2015, valoarea asigurată de VMS cumpărate s-a micşorat cu 27 % la cca 360 mil lei trimestrial şi cca 120 mil. lei lunar.
Figura nr. 2 Volumul total de cumpărare obligatoriu al dealerilor primari (mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM
În august 2014, volumul ofertei de VMS a MF a fost înregistratîn valoare de 672 mil. lei, iar în august 2015 volumul ofertei a crescutcu 72% la 1.159 mil. lei. Dacă în august 2015 oferta de VMS la fiecare licitaţie după termeni de circulaţiei era: VMS de 91 zile – 39 mil. lei, VMS de 182 zile – 72 mil. lei, VMS de 364 zile – 51 mil. lei, VMS de 2 ani – 12 mil lei şi VMS de 3 ani – 12 mil lei, atunci în august 2015,VMS de 91 zile – 39 mil. lei, VMS de 182 zile – 77 mil. lei, VMS de 364 zile – 65 mil. lei, VMS de 2 ani – 15 mil. lei, iar VMS de 3 ani au fost scoase din emisiune şi au început să fie emise, din nou după o perioadă de 5 ani, VMS de 21 zile – 20 mil. lei.
În acelaşi timp, pe întreaga perioadă menţionată, volumul cererilor din partea dealerilor primari a fost una destul de volatilă, dar dacă e să comparăm cu lunile august 2014 şi august 2015, observăm că este în scădere de la 1.170 mil. lei la 739 mil. lei, fiind invers proporţional cu volumul ofertei MF în proporţie de 36,8%.
Figura nr. 3 Oferta şi cererea de VMS (mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor conform datelor statistice ale BNM
Vânzările reale de VMS în perioada august 2014 – august 2015 au fost fără mari abateri de la media lunară, doar cu unele creşteri şi descreşteri înregistrate în unele luni, cum puteţi observa în figura nr.4. Dacă în august 2014 s-au vândut VMS în valoare de 656,3 mil lei, atunci în august 2015 a crescut cu 2,8% la 675 mil. lei. Presupun că dacă numărul de dealeri primari ar fi rămas acelaşi, volumul vânzărilor ar fi crescut.
Figura nr. 4 Valoarea vânzărilor de VMS, august 2014 – august 2015 (mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM
La sfârşitul lunii septembrie 2015, portofoliul total de VMS al băncilor licenţiate a constituit 3.426,7 mil. lei, ceia ce constituie 47% din volumul totala de VMS emise şi aflate în circulaţie, în valoare de 7.162,3 mil. lei. Primele trei bănci care au cel mai mare portofoliul sunt BC „MOLDINDCONBANK” S.A. – 914,6 mil. lei, urmată de BC „VICTORIABANK” S.A. – 798,9 mil. lei şi BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A. – 523 mil. lei. Aceste trei bănci deţin 31,23% din emisiunile totale de VMS ale MF şi 65,27 din portofoliul total de VMS al sistemului bancar.
Figura nr.5 Valoarea portofoliilor de VMS deţinute de băncile licenţiate, septembrie 2015(mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM
Analizând evoluţia volumului portofoliilor băncilor din septembrie 2014 până în septembrie 2015, am putut consta că doar patru bănci şi-au majorat volumul portofoliilor, iar celelalte au înregistrat descreştere. Cele mai mari descreşteri le-au avut acele trei bănci supuse administrării speciale, de la 82,5% în cazul BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. până la 95,9% în cazul BC „UNIBANK” S.A.
Figura nr. 6 Rata de creştere/descreştere a volumului portofoliilor de VMS deţinute de bănci (sep.2014 – sep.2015)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM
Aceste evoluţii menţionate mai sus au dus la creșterea semnificativă a cheltuielilor la bugetul public pentru deservirea datoriei interne de stat, cheltuieli ce nu au fost planificate în legea bugetului pentru anul 2015. Motivul este creşterea spectaculoasă a ratelor dobânzilor la VMS, dar şi a unei cereri mai mici din partea dealerilor primari – bănci, planificate anterior.
O altă problemă pentru bugetul public este că Guvernul Republicii Moldova în scopul diminuării impactului social al acestor transferuri şi stabilitatea sistemului bancar a emis în două etape garanţii financiare în valoare de 9,4 miliarde lei şi respectiv 5,3 miliarde lei, lucru ce a permis Băncii Naţionale a Moldovei să acorde credite băncilor supuse administrării speciale în valoare de 14,7 miliarde lei pentru a restitui depozitele persoanelor fizice şi juridice depuse la aceste bănci.
În momentul în care băncile nu vor putea restitui creditele date şi ca rezultat al lichidării lor există riscul că sumele creditelor de urgenţă acordate de Guvernul Republicii Moldova să fie trecute pe contul datoriei de stat interne, care,după presupunerile BNM, se va majora aproximativ de 3 ori şi va atinge valoarea de 21,4 miliarde lei, iar ponderea datoriei totale de stat în PIB se va majora până la 39,5%,faţă de actuala 27,6%. Drept consecinţă, vor apărea presiuni enorme asupra serviciului datoriei de stat, care va agrava situaţia Bugetului public naţional pentru anii următori.
În Republica Moldova, precum în multe ţări ale lumii, VMS au devenit ocomponentă importantă a datoriei publice, care permit statului de a împrumuta în condiţii optime pepiaţa internă, constituind, totodată, pentru operatorii pieţei un instrument financiar lichid şi eficient.
Statul, din cauza că nu are semnat acordul cu Fondul Monetar Internaţional va trebui în continuare să se împrumute tot mai mult pe piaţa internă prin intermediul pieţei VMS, fapt care va pune presiuni asupra evoluţiei ratelor dobânzilor la acestea, dar şi asupra echilibrului cererii şi oferteipe piaţă.
În situaţia creată, BNM împreună cu MF ar trebuie să aplice o politică de marketing eficientă pentru a atrage cât mai mulţi investitori.Nivelul redus de cunoaştere de către potenţialii investitori a posibilităţilor şi avantajelor investiţiilor înVMS, din cauzainformării insuficiente, creează probleme în atragerea surselor de finanţare în volume necesare pentru stat. Pot constata şi nivelul redus de motivare al băncilor în promovareaVMS, deoarece VMS apar ca instrumente de investiţii similare cu cele ale băncilor (depozitele).
Extinderea categoriilor de investitori ar intensifica concurenţa pe piaţa VMS, ceea cear reduce costul de finanţare prin intermediul VMS pentru stat şi micşorarea dependenței faţă de băncile licenţiate.
