Leul a îndurat o depreciere severă în ultimele săptămâni, o evoluţie ce ameninţă să se transforme într-o prăbuşire, după ce FMI a anunţat că nu va semna un memorandum cu Republica Moldova.
De la începutul lunii septembrie, leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolarul american cu 10,5% şi a atins, pe 25 septembrie, cota de 20,18 lei, iar faţă de euro leul a pierdut 10,3% şi a atins nivelul de 22,66 lei.
Potrivit ultimei şedinţe a Consiliului de Administraţie de la BNM: “Deprecierea monedei naţionale de la începutul anului curent accentuează presiunile inflaţioniste care, în perioadele următoare, prin preţurile bunurilor importate şi prin tarifele la serviciile reglementate, majorarea accizelor la unele categorii de mărfuri şi, ulterior, prin efectele de runda a doua, determină IPC să părăsească temporar limita superioară a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0 la sută. În trimestrele următoare se anticipează o accelerare a inflaţiei, inclusiv din cauza condiţiilor agrometeorologice nefavorabile din acest an şi a bazei de calcul joase din anul precedent”.
Potrivit expertului economic de la IDIS Viitorul, Ion Tornea: “Cu siguranţă nu o să urmeze vremuri bune. De fapt, în vremuri de criză, ratele de politică monetară se reduc, pentru ca economia să se poată credita şi reporni producţia. Or, ratele mari omoară şi mai mult economia care se află şi aşa în criză. Cred că e o problemă de sistem, BNM nu vede altceva decât inflaţia, iar Ministerul Economiei, responsabil de creşterea economică, nu are instrumente şi, astfel, suntem într-un cerc vicios unde fiecare îşi urmăreşte scopurile”.
El spune că acţiunile BNM, chiar dacă au ca scop ţintirea inflaţiei, nu şi-au atins scopul. Nesemnarea unui acord cu FMI va pune presiune pe leu, în condiţiile în care sume importante de valută nu vor veni în Republica Moldova. Banii ar putea să atenueze cererea pentru valută. “Finanţatorii vor da bani în limita angajamentelor anterioare din proiectele de infrastructură, iar celelalte vor fi oprite. România a anunţat deja că va da Republicii Moldova 150 de milioane de euro, dar nimeni, în afară de ţara vecină, nu va mai acorda Republicii Moldova bani”, a mai spus Tornea.
Economiştii susţin că presiunea pe leu se va intensifica după ce finanţările din exterior au fost stopate în lipsa unui acord cu FMI. Premierul Valeriu Streleţ declara că imediat ce va fi numit un nou guvernator la BNM vor fi reluate negocierile cu FMI. “FMI va semna un acord cu Republica Moldova după confirmarea de către Parlament a noii conduceri a BNM. Guvernul a fost şi este pregătit pentru semnarea unui memorandum cu FMI”, a precizat Streleţ.
Premierul declara: „Vreau să menţionez în mod prioritar că până la data de 21 septembrie, conform informaţiilor pe care le-am avut personal, ca prim-ministru, şi discuţiilor cu reprezentantul FMI la Chişinău, misiunea a avut mandatul de a discuta, negocia şi semna un acord-memorandum cu Republica Moldova şi programul de ţară privind politicile economice şi financiare. Urmare a anunţării demisiei de către guvernatorul Drăguţanu, acest mandat a fost retras. Misiunea urmează să activeze în doi paşi. Primul este evaluarea politicilor financiare a Guvernului şi a BNM, iar pasul doi este stabilirea unei perspective de semnare a unui nou program de ţară”.
FMI a venit la Chişinău pe 21 septembrie pentru a negocia şi încheia un acord de finanţare cu Guvernul de la Chişinău, însă demisia, pe 21 septembrie, a guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, a dat lucrurile peste cap.
Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, declara pe blogul său că deprecierea leului este coordonată de un executor, care vrea să scuture ce a mai rămas prin buzunarele celor trudiţi. El spune că “un experimentat guvernator a scuturat saltelele celor care muncesc la sfârşit de iarnă”. Pe 17 februarie 2015, leul moldovenesc a atins cel mai mic nivel faţă de dolar din ultimii 21 de ani, scăzând cu 5,3%, până la 20,475 unităţi pentru un dolar, cea mai joasa cotaţie începând cu 1994.
Lipsa unui astfel de program ar putea periclita obţinerea suportului bugetar extern, suma căruia, în proiectul bugetului de stat, este de 2,238 miliarde de lei (echivalentul a 116,0 mil. dolari SUA), dintre care granturi – 896,8 mil. lei (echivalentul a 46,5 mil. dolari SUA) şi împrumuturi – 1341,4 mil. lei (echivalentul a 69,5 mil. dolari SUA).
FMI a atras atenţia de nenumărate ori la carenţele privind transparenţa din sistemul bancar moldovenesc, dar autorităţile nu au întreprins nimic or, tocmai din această cauză, dar şi ca urmare a majorărilor nejustificate a salariilor, Chişinăul a ratat ultima tranşă de 77 mil. dolari SUA dintr-un ajutor financiar de 567 mil. USD. Asta după ce Executivul de la Chişinău, fără acordul FMI, a instituit impozitul unic în agricultură, a majorat pensiile şi salariile funcţionarilor.
Nici indicatorii economici ai Republicii Moldova nu prevestesc vremuri bune. În şapte luni ale anului 2015, exporturile şi importurile s-au diminuat faţă de perioada similară a anului precedent cu 15,9 şi, respectiv, 22,3 la sută, iar producţia industrială s-a majorat cu 6,7 la sută. Transporturile de mărfuri, în ianuarie-iulie 2015, au înregistrat o diminuare de 7,7 la sută, comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Datele BNM relevă că, din perspectiva cererii de consum, în luna iulie 2015, ritmul anual de creştere a salariului mediu real pe economie a constituit 3,9 la sută, fiind cu 0,1 puncte procentuale inferior celui din iunie 2015. Transferurile de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor din Republica Moldova s-au redus, în ianuarie-august 2015, cu 32,4 la sută şi în luna august – cu 47,5 la sută comparativ cu perioadele similare ale anului 2014.
Creditele – motorul economiei, au consemnat, la sfârşitul lunii august, o scădere de 7,0 la sută faţă de sfârşitul lunii august 2014, iar depozitele au înregistrat o creştere anuală neglijabilă.
Ca urmare a politicii monetare restrictive, băncile majorează progresiv ratele de dobândă pentru credite şi depozite. Astfel că BNM încearcă să stimuleze economisirea în monedă naţională, în timp ce economia accesează resurse scumpe. În aceste condiţii, o parte din agenţii economici sunt nevoiţi să facă reduceri de personal şi să-şi comprime activitatea de producere.
“Conduita politicii monetare este afectată, în continuare, de complexitatea balanţei riscurilor, cu accentuarea riscurilor inflaţioniste. Activitatea economică slabă din ţările zonei euro şi recesiunea din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, menţin riscurile de diminuare a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin canalul remiterilor populaţiei şi al comerţului extern. Acest fapt poate influenţa ulterior evoluţia inflaţiei, iar escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaţioniste suplimentare. Situaţia creată în sistemul bancar autohton, politica fiscală stimulativă, cu predominarea elementului social în structura cheltuielilor bugetare, contribuie la menţinerea unui nivel relativ sporit al consumului, fapt ce influenţează dinamica preţurilor de consum începând cu sfârşitul anului precedent”, potrivit informaţiilor BNM.
